si ma gandeam.......

Vara-Fiica cea mai stralucitoare cu gene firave de mărar,ochi de mărgăritar şi cercei de cireşe,a revenit pe minunata scenă a naturii cu alaiul său de flori şi fluturi multicolori.Cu multă măiestrie ea pluteşte între cer şi pământ într-un joc copilăresc ,în tăcerea blajină a nopţii ,spre nemurire…Aşa o vedeam eu în anii copilăriei mele,când priveam prin geamurile albăstrii ale căsuţei bunicilor,ca pe un joc.Atâtea dimineţi!Atâtea dimineţi copilăreşti!Şi într-o clipă toţi anii din urmă se acoperi de lanul de aur al florilor.Acum,începe adevărata viaţă a acestui copil,noi drumuri i se deschid,noi oportunităţi i se ivesc.Dar tot aceaşi privire blajină şi angelică parcă îţi spune că”Vreau să fiu copil din nou!”.Oare acest adolescent poate să redevină copil?Îmi aduc aminte de o fetiţă mică,gingaşă,cu părul drept,lung ce i se prelingea pe umerii acoperiţi cu bretelele unei rochiţe vaporoase.Alerga fericită toată ziua prin grădina bunicilor ei,dornică de a cunoaşte sub răsfăţul naturii!La amurg,privea cum astrul diurn se stinge încet pe dealurile pârjolite ca nişte spinări de amurg…Era ultimul tablou pe care l-a văzut când încă era un copil.A venit ziua aceea când acesta va reveni pe acele meleaguri ale veşnicei copilării. Acel copil care devinea adolescent sunt eu,şi acum iată-mă cu gandul iar la vechea casă a bunicilor..........